Un proiect cripto, neavând un venit din activități operaționale, adică, nu produce nimic pentru societate — ca să supraviețuiască, singura șansă este să-și revândă moneda investitorilor.
Acest lucru nu este sustenabil.
Prin urmare, monedele din trecut, acum, sunt moarte, iar cele din prezent vor muri.
Mai metaforic, fiecare proiect este ca o stea ce strălucește pe cerul digital, arzându-se cât mai tare în încercarea de a-și marca prezența printr-o lumină cât mai puternică, doar pentru a se stinge ulterior, lăsând în urmă o împrăștiere de reziduuri metalice ce au fost odinioară promisiuni de strălucire.
Dar, până să ajungă la zero, insiderii vor tot face PUMP and DUMP la propriile monede, până vor suge toată lichiditatea.
Fiecare proiect este ca un joc constant de teatru, în care cumpărătorii și vânzătorii își schimbă rolurile pe o scenă unde scenariul este scris de VCs și insideri.
Destinul final al acestor protagoniști nu este decât disoluția în uitare, o scurtă etapă de strălucire împărțită între speranțele de îmbogățire și inevitabilitatea eșecului.
Exchange-urile și blockcahinurile sunt rafinăriile de extracție a lichidității pentru cei care scriu scenariul.
De asta avem, totuși, proiecte care nu au murit și chiar au prosperat.
Acestea sunt beneficiarele acestui joc al insiderilor. BNB, ETH și alte monede ale blockchainurilor care înca se mențin, sunt produsul final al sutelor, poate miilor de experimente eșuate sau dovedite a fi ponziuri.
Cu cât sunt mai multe “piese de teatru” care fac PUMP & DUMP, cu atât monedele rafinăriilor de extracție a lichidității — BNB, ETH etc., vor continua să existe.
De asta au crescut aceste monede ale platformelor pe care s-au construit aceste experimente. Ex: Binance, cu profiturile făcute din cazinoul acestor experimente, își cumpără propria monedă și facea BURN.
Minerii pe Ethereum câștigau o groază de lichiditate transferată de la cei care făceau tranzacții pe DEX-uri.
Pentru ca aceste monede să continue să crească, e nevoie de cât mai multe alte monede să facă PUMP & DUMP.
Industria cripto nu crește datorită progresului tehnologic, cum se întâmplă în piețele de capital. Industria cripto crește cu cât intră mai mulți în acest cazino și pierd bani.
Industria cripto nu este sustenabilă, este doar un ideal, cum a fost socialismul, care într-un final, s-a dovedit un experiment nesustenabil.
Apropo, chiar se și aseamănă cu socialismul.
AirDropuri, stakingul, și alte metode de a primi bani nemunciți etc., sunt ca măsurile altruiste din socialism în care se lua de la oamenii productivi și se dădea la cei mai puțin productivi prin colectivizare și taxare de 100%.
Problema cu socialismul este că, la un moment dat, nu mai ai de la cine să mai iei. Piața de proiecte cripto chiar seamănă cu socialismul, dar asta e subiectul altui articol.
Până să intre reglementările care să fie aplicate cu forța în această industrie, insiderii vor continua să tot scrie noi “piese de teatru”. Proiecte vechi vor muri și vor apărea altele care vor prosti o nouă generație.
Între timp, Bitcoin va continua să existe și să crească în liniște.
În timp ce 99% dintre participanți sunt distrași de socialismul cripto, Bitcoin va continua să existe și să prospere.
După ce timpul trece, cei 99% vor ajunge la o singură concluzie: “Dacă nu eram lacom să fac trading, să pun la staking, să caut airdrop-uri sau să cumpăr altcoins… și cu acei bani luam Bitcoin, acum eram mult mai caștigat.”
Nu fi lacom,
Daniel